Și tații pot fi… mame bune
Legătura între un nou-născut și mama sa este incontestabilă, însă tații relaționează cu cei mici diferit de cum o fac mamele, spun psihologii. Tații pur și simplu fac lucrurile altfel, nu mai bine, nu mai prost.

Chiar și așa, am întâlnit cazuri în care mamele sau bunicile sunt reticente în ceea ce privește implicarea tatălui în îngrijirea unui bebeluș și refuză să îl lase pe acesta să schimbe scutecele sau să spele copilul. Pe de altă parte, există mame care acceptă implicarea tatălui în creșterea celor mici și se bucură de acest ajutor. Desigur, aceste mame nu vor fi privite cu ochi buni de tradiționaliștii din jur, dacă vor lăsa copilul acasă în grija tatălui pentru câteva ore și vor ieși în oraș cu prietenele.
Ce nu știu acești tați este faptul că, prin neimplicarea lor, cei mici riscă să nu se dezvolte armonios, să aibă un nivel crescut de anxietate și nesiguranță, adică să fie instabili emoțional. Totuși, indiferent de cât de obosiți ar fi, oricât de ocupați ar fi, tații se pot implica în îngrijirea celui mic.
Fiecare tată ar trebui să petreacă zilnic un moment de intimitate cu copilul lui și să se ocupe de el, singur, spun psihologii, iar mamele le pot cere ajutorul soților, explicându-le cât de mult îl ajută pe micuț implicarea tatălui.
Potrivit unui studiu UNICEF, copiii tind să se dezvolte armonios, să să fie independenți, încrezători în propriile puteri și să se adapteze mai ușor la viața socială, atunci când tații se implică în viața lor. În cazul în care tații nu sunt implicați în creșterea celor mici, fie din cauză că părinții sunt divorțați, fie că tații sunt nevoiți să-și dedice foarte mult timp locului de muncă sau chiar lucrează într-o altă țară, copiii au de suferit atât în plan emoțional, cât și social.
Tații devin astfel un părinte accesoriu, iar în acest caz, copilul poate deveni excesiv de răsfățat sau egocentric. Totuși, tatăl nu trebuie să fie sever și autoritar, așa cum se întâmpla în mod tradițional, trebuie doar să fie capabil să învețe treptat copilul cu regulile vieții. Nu trebuie să fie șeful casei, ci prietenul copilului.
Mamele și tații educă copilul în mod diferit. Această diferență aduce beneficii însemnate pentru copil, oferindu-i experiențe importante și variate. Mamele tind spre precauție, iar tații adeseori încurajează copiii să încerce, să testeze lucrurile. Mamele tind să perceapă lumea din jur în raport cu copiii lor, iar tații tind să perceapă copiii lor în raport cu lumea din jur.

